Despre scriitura derridiană

Nici măcar dacă “derridian(ă)” e corect nu ştiu. După ce filozofiei/operei lui Noica auzi că i se spune “nicasiană”, nici nu mai ştii care sunt regulile jocului…

Oricum nu despre Derrida e vorba. Nu direct despre el, ci despre un concept de-al lui tradus în română. Aşadar am nevoie de o mână traductologică. Pentru cei mai “la zi” cu Derrida în română, îmi poate spune cineva cum s-ar traduce din engleză “deferal”? Zice cineva, nu dăm nume, că scriitura este “amânarea?”, “suspendarea?”, “întârzierea?” prezenţei… Amânare? Suspendare? Întârziere? Or none of the above?

Writing is the deferal of meaning. Scriitura este ???? a sensului.

Mulţămesc, dragi derridieni-derridaieni!

Anunțuri

19 gânduri despre „Despre scriitura derridiană

  1. Probabil ar trebui sa spunem ca este un caz de „undecidability” 🙂
    Nu sunt nici pe desparte vreun expert…
    O sugestie…
    Scrisul este o extrapolare a sensului .

    • natanm spune:

      Mulţumesc de intervenţie, Aurel. Indecidabilitatea – căci aşa îi spune în română – e uşor altceva. Sensul este indecidabil în viziunea lui Derrida. Dar eu căutam termenul care califică “scriitura” şi, iată, cu ajutorul lui Alin, l-am găsit. Se pare că instinctul (sau pre-cunoaşterea) nu m-a părăsit: e vorba de “amânarea” prezenţei. AMÂNARE era cuvântul pe care îl căutam. Mulţumesc oricum.

  2. Alin Cristea spune:

    „Teoria și arta teoretică pledează la fel de convingător pentru o perspectivă asupra limbajului ca diferență (Saussure), ca amînare (Derrida), ca Simbolic (Lacan).” (pag. 140)

    Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, Editura Univers, București, 1997

    Linda Hutcheon, The Politics of Postmodernism, 1989

  3. Alin Cristea spune:

    Differance

    „Deconstrucția este o strategie de scoatere la iveală a straturilor de înțeles ‘dintr-un’ text, care au fost ascunse sau presupuse pentru ca textul să capete forma actuală – în special pornind de la ideea de ‘prezență’ (reprezentările ascunse aoe unei certitudini garantate).

    Textele nu sînt niciodată unitare, ci includ resurse care le contrazic afirmațiile și/sau intențiile autorilor lor.

    Înțelesul include identitatea (ceea ce este) și diferența (ceea ce nu este), drept care el este în permanență ‘amînat’. Derrida a inventat un cuvînt care definește acest proces, combinînd diferența și amînarea – differance (diferarea).” (p. 82)

    Richard Appignanesi și Chris Garratt, Cîte ceva despre postmodernism, Editura Curta Veche, 2003

    Richard Appignanesi, Postmodernism for Beginners, 1995

    • natanm spune:

      Încă o confirmare că e vorba de “amânare”. “Diferarea” pare o soluţie de traducere destul de bună, fiindcă îmbină “a diferi” cu “amânarea”, chiar dacă aceasta de pe urmă e mult mai estompată ca în franceză.
      Mulţumesc de ajutorul precis!

  4. Alin Cristea spune:

    Daniel Bulzan folosește termenul: diferanță.

    „Pentru Derrida ‘a însemna’ presupune ‘a nu fi’. El numește această trăsătură inerentă tuturor actelor de semnificare prin cuvântul differance, de la verbul franțuzesc differer, care într-un sens înseamnă ‘a diferi’, iar în altul ‘a deferi’ (în ideea de a amîna), sau chiar ‘a referi’. Litera ‘a’ introdusă în interioru cuvântului difference, care devine astfel differance, îi dă acestuia un sens activ, făcându-l să se refere la actul de a produce diferențe, dar în același timp, de a produce referințe (vezi Barbara Johnson, ‘Translator’s Introduction’, în Jacques Derrida, Dissemination, trad. engleză de Barbara Johnson, Londra, Athlone Press, 1981, p. IX; Raoul Mortley, From World to Silence, Bonn, Hanstein, 1986, vol. II: The Way of Negation, Christian and Greek, p. 273.).” (p. 82)

    Anthony N.S. Lane, Daniel Bulzan, Silviu Rogobete, John R.W. Stott, Erezie și logos. Contribuții româno-britanice la o teologie a postmodernității, Editura Anastasia, București, 1996

    • natanm spune:

      Nu înţeleg de ce foloseşte Dani Bulzan “diferanţă”. Avem în română verbul intranzitiv “a diferi”, dar nu avem, ca şi în engleză, to defer, sau ca şi în franceză, différrer (cu sensul de amânare), aşa că nu avem ce modifica prin schimbarea lui e în a. Pentru un francez şi un englez, differance este un giumbuşluc lingvistic, pe care, cei care au urechi de auzit, îl aud. Pentru un român, diferanţă nu înseamnă nimic. Trimite, eventual, la o formă coruptă/contaminată a lui “a diferi”, dar nu se ştie de ce şi cu ce s-a produs contaminarea.

  5. Alin Cristea spune:

    Diferanța

  6. Alin Cristea spune:

    „Diferanţa

    Conceptul a fost inspirat de textul lui Heidegger “Kant şi problema metafizicii” , în care se discută în principal despre problema repetiţiei sintezelor temporale la Kant. Prin opoziţie cu cuvântul obişnuit “difference” , terminaţia “ – ance “ a cuvântului “différance” este menită să suprapună ideea de temporizare ( amânare , tergiversare a prezentului ) peste cea de “diferenţă” sau “diferend” indicând o acţiune în curs de amânare ( prin diferenţiere ? ). Se elimină astfel orice referinţă la acţiunea unui subiect immanent sau transcendental. Derrida susţine : “ Diferanţa trimite la mişcarea activă şi pasivă care constă în a amâna ( differer ) prin întârziere , delegare , trimitere ( înapoi ) , răgaz , ocol , rezervă. Ceea ce amână prezenţa ( posibilitatea prezentă ) este ceva de la care plecând , prezenţa este anunţată sau dorită în urma sa , în reprezentantul său , însemnul său”.”

    http://www.ifilosofie.ro/?p=22

  7. Alin Cristea spune:

    Deocamdată, aș zice că amînare (suspendare) e termenul la îndemînă folosit în discuții generale.

    Dar diferanța pare a fi termenul consacrat deja în lucrări de specialitate.

    • natanm spune:

      Am mers înainte cu “amînare”, dar cu diferanţa nu mă împac. Acolo unde pot bag originalul francez…
      Mulţumesc de ajutor.

  8. Dan H Popescu spune:

    Dragul nostru gandurar,

    Am dat peste acest schimb de replici (si idei) si m-am silit sa vin in ajutor, cu modestele mele mijloace, cele de atunci, adica de cand am tradus „Poetica Postmodernismului” a Lindei Hutcheon pentru Editura Univers, in 2002. (Usor pro domo: anul trecut a aparut la Polirom „Fictiunea postmodernista” de Brian McHale, tot in traducerea impricinatului). Dar sa nu mai lungesc vorba, iata un fragment in care am preferat „tergiversare”, mi s-a parut mai de efect:

    Lingvistica sistematică, sincronică, a lui Saussure a utilizat ca nouă strategie de investigare punerea între paranteze a referentului. Aşa cum a arătat Christopher Norris, la fel a procedat şi poststructuralismul, dar ceea ce reprezenta o circumstanţă metodologică pentru lingvişti a devenit „chestiune de principiu filosofic” pentru filosofie şi teoria literară (1985, 62). E limpede că el are în vedere controversata afirmaţie a lui Derrida că nu există nimic care precede, nimic în afara textului; precum şi lipsa generală de bunăvoinţă a lui Foucault de a accepta limbajul ca referindu-se (ca redus la referire) la orice referenţă de gradul unu, orice, adică ceva ce ar putea să-l ancoreze în oricare „adevăr” fundamental. Dar trebuie să fim atenţi şi să observăm că nici unul dintre enunţuri nu este o negare a lumii reale, trecute sau prezente. Ambele pun mai degrabă sub semnul întrebării accesibilitatea ei pentru noi în termenii semnificaţiei. Negarea de către Derrida a semnificatului transcendental nu este o negare a referenţei sau a oricărui acces la realitatea extra-textuală. Totuşi, este menită să sugereze că semnificaţia poate fi derivată numai din interiorul textelor prin tergiversare, prin différance. Acest tip de gândire post-structuralistă are implicaţii evidente pentru istoriografie şi pentru metaficţiunea istoriografică. Ea chestionează radical natura arhivelor, a documentelor, a dovezilor. Ea separă faptele din scrierea istoriei (cărora li se acordă o semnificaţie) de evenimentele brute ale trecutului.

  9. Vaisamar spune:

    Este „deferal”? Nu „deferral”? Ar trebui să vezi ce termen fracez e în „Vorlage”. Presupun că şi-a scris toate cărţile în franceză.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: