Cunosc un traducător perfect!

Nu vă faceţi griji, nu mă refer la mine. 🙂

Se discută adesea în filologie despre pericolele şi neajunsurile traducerii. Traducătorul e, conform celebrei butade <traduttore-traditore>, un trădător, indiferent de competenţa lui. Unii trădează doar mai puţin decât alţii. Căci trădarea este inerentă traducerii. Orice traducere este o negociere de sens. Şi orice negociere se bazează pe compromis. Şi în orice compromis părţile angajate renunţă fiecare la ceva.

În actul traducerii, transpunând un text dintr-un sistem lingvistic în altul, mediatorul de sens, traducătorul, ciunteşte, pileşte ceva din sensul originalului. În termeni traductologici, echivalarea absolută este o utopie, o finalitate irealizabilă.

Şi totuşi, după această mică demonstraţie, susţin în continuare că ştiu un traducător perfect. N-a greşit deloc când a tradus cel mai complex text care există. Nu a sacrificat nimic din plenitudinea originalului. Şi a dat un text desăvârşit. Dar fiindcă o astfel de traducere era imposibilă pentru un om, Dumnezeu Însuşi s-a hotărât să (se) traducă. Şi asta a făcut acum 2000 de ani. A tradus din divinitate în umanitate perfect, fără nici cea mai mică greşeală.

Abia azi m-am gândit la întruparea lui Cristos ca la un act desăvârşit de traducere. Din “textul-sursă”-dumnezeire, Isus Cristos a “tradus” perfect dumnezeirea în persoana Sa-“textul-ţintă” (Ioan 1.14 – “Şi Cuvântul s-a făcut trup”; Evrei 1.3 – “El, care este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui”). Din “textul-sursă”-umanitate, Isus Cristos a “tradus” perfect umanitatea în persoana Sa-“textul-ţintă” (Pilat: “Iată Omul”). Întruparea este traducerea absolută. Isus Cristos este traducătorul perfect.

(gânduri de început. Any feedback? Completarii <comentarii-completari>?)

Anunțuri

4 gânduri despre „Cunosc un traducător perfect!

  1. aurelmateescu spune:

    Intr-adevar o ‘traducere’ care a dat nastere la unul dintre cele mai deosebite concepte teologice, Sfanta Treime. Sau , poate mai corect spus, la descoperirea…

    Pe de alta parte, gandindu-ma la texttul Scripturii, ma gandesc cat de important este rolul traducatorului. Asta avand in veder e discutiile legate de autoritatea, inspiratia, insuflarea, ineranta Scripturii in care un rol imp joaca si procesul de traducere.

  2. Gelu spune:

    Ingenioasă ideea, chiar seducătoare prin poezia ei, dar … să nu ne lăsăm seduşi dincolo de logică; nici să nu “traducem” adevărul în poezie. Să nu uităm că atât originalul, cât şi aşa-zisa traducere (elementul uman), existau deja (contemporani) la data întrupării. Nu mi se pare a fi vorba de “original” şi “traducere”, ci de Originator şi originat (situaţie care exclude ideea de translaţie); primul găsind cu cale să locuiască “printre noi” (Ioan 1:14) pentru o scurtă vreme, conform planului întocmit în Sine. Admir, însă avântul, aplombul şi inspiraţia gând (RAR) ului. Sunt convins că ai prins aluzia …
    Iartă-mi poziţia (opoziţia).

  3. natanm spune:

    Gelu, în momentul naşterii “traducerea” e încheiată. Cristos este deopotrivă Dumnezeu-om încă din clipa zămislirii Sale în pântecul Mariei. Întruparea este ilogică tocmai fiindcă presupune că infinitul intră în finit, nelimitatul se supune limitelor.
    Nu înţeleg la ce te referi când pomeneşti de “Originator şi originat” – Cristos nu e originat, altfel cădem în arianism. Cristos s-a întrupat. Poate detaliezi.
    Mulţumesc!

  4. Gelu spune:

    Natan,

    Traducere înseamnă echivalenţă, lucru imposibil între Originator (Creator) şi originat (creat); naturile sunt diferite: divină şi umană (căzută, din păcate). Cred că eşti de acord că nu există echivalenţă.
    Apoi, traducere înseamnă două limbaje şi un singur „document” de translatat dintr-un limbaj în celălalt; ori la data întrupării existau două „documente”, câte unul în fiecare dintre limbaje; a „traduce” pe cel superior în cel inferior ar însemna eradicarea celui din urmă.
    Sunt de acord că Isus Christos este Dumnezeu-om, dar ideea de traducere nu mi se pare a face dreptate întrupării.
    Aşa cum spui, când „infinitul intră în finit”, nu poate avea loc o simplă traducere, ci o taină de care n-avem cum să ne apropiem cu mintea. Scriptural ai dreptate, dar metodologic aş zice că putem uşor sări peste cal.

    Cât despre consideraţiile introductive ale post-ului despre traducere, subiectul mi se pare captivant şi, dacă timpul permite, mi-ar place să reluăm discuţia. Ce zici?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: