Isus, Marele Seducător?

De la “Uşa interzisă” am cam stat departe de Liiceanu şi broşurelele cu varianta tipărită a conferinţelor sale. Până astăzi prefer “Tragicul”, “Cearta cu filozofia”, “Despre limită”, bineînţeles “Jurnalul de la Păltiniş” şi traducerea magnum opus-ului heideggerian “Sein und Zeit” (împreună cu Thomas Kleininger) şi mai puţin cărţuliile pe care şi el şi Patapievici s-au cam obişnuit să le producă în ultima vreme.

În liceu puteai fi sigur că sunt în fan club-ul său şi al celorlalte două vedete culturale autohtone hipermediatizate: Patapievici şi Pleşu. Îi citeam pe rupte în folosul şi nefolosul meu deopotrivă. Folos fiindcă lectura facilita întâlnirea cu gândiri bine ascuţite care acţionau ca un stimulent pentru propria mea gândire abia dezmorţită, şi nefolos fiindcă ducea la însuşirea unui vocabular foarte sofisticat, neologic, care, în lipsa bagajului cultural ce reise în urma unei formări temeinice realizate în timp, a generat o preţiozitate pe care până astăzi încerc pe cât se poate să o experiez. 

Totuşi o formă de preţuire şi admiraţie le-o port până astăzi.

Am aflat de curând că Gabriel Liiceanu şi-a lansat noua sa carte intitulată “Despre seducţie”. Iniţial am fost reticent. Mă aşteptam să văd ceva în genul cărţuliei “Despre minciună” unde fontul exagerat de mare mi se pare aproape o batjocură. Totuşi, se pare că “Despre seducţie” e o carte veritabilă care a trecut şi prin faza de conferinţă, dar care e numaidecât rodul unei munci susţinute. Nu o am. Nu am citit-o, însă cronica din Cotidianul m-a determinat să aştern rândurile astea şi să o cumpăr cu proxima ocazie. Nu atât fiindcă e “noua carte a lu’ Liiceanu”, ci fiindcă subiectul e captivant. “Despre seducţie” e un eseu care reia cu erudiţie şi prospeţime, într-o manieră surprinzătoare, problematica uceniciei, a întâlnirilor esenţiale, a formării, pornind de la dezgroparea unui sens ascuns şi inactual al cuvântului “a seduce” (lat. seduco), şi anume “a lua pe cineva de unde se află şi a-l trage într-o parte, a-l lua deoparte”, sens care a evoluat apoi spre “separarea faţă de un loc comun”. Pornind de la o asemenea premisă de ordin semantic, cartea revizitează şi revizuieşte statutul seducătorilor “clasicizaţi”: Don Juan şi Cassnova, anulându-i şi propunând în schimb ca spaţiu al seducţiei adevărate, formative, cultura şi spiritualul.  

Ca să nu vorbesc în neştiinţă, închei cu câteva citate:

“M-am întrebat dacă viaţa noastră nu e rezultatul unei luări deoparte, dacă nu e nevoie de cineva care să intervină în viaţa noastră. Vieţile adevărate nu au loc decât atunci când eşti scos din grămadă, unde viaţa te macină laolaltă cu ceilalţi. Splendoarea e că asta nu se întâmplă de unul singur, nu ne luăm singur de-o parte, şi atunci apare seducătorul.”

“Adevăratele ipostaze ale seducţiei sunt cele în care seducătorul îl slujeşte pe sedus.”

“A fi victima unui seducător e suprema bucurie pe care o poţi avea în viaţă” 

Spuneţi-mi voi dacă nu citiţi ISUS în rândurile de mai sus. Isus ca şi “seducător”? Hmmm… Liiceanu spune că da. Scenariul se potriveşte. Isus îşi ia ucenicii deoparte, le schimbă cursul firesc al vieţii, îi “deturnează” de la rutina nimicitoare şi le arată o cale mai bună: slujirea. După al doilea citat Isus este seducătorul prin excelenţă. Gândiţi-vă la scena spălării picioarelor. Un seducător care spală picioarele prăfuite şi urât mirositoare ale seduşilor săi ucenici. Grozav lucru! Ce mai seducere…Şi, da, dacă Isus e marele Seducător, atunci a fi sedus, a fi victima Lui e suprema bucurie în viaţă!

Promit să vin cu completări în timpul lecturii şi după! 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: