Probabil ca mi-am pierdut şi acei cititori puţini pe care îi aveam la umbra gândurar-ului până nu demult. Pesemne că una dintre cauze e şi o oarecare răcire a vremii (gândurarul e loc umbros, totuşi nu „rece”), dar şi o călătorie la Iaşi ce m-a împiedicat să dau semne de viaţă şi activitate gândurală, plus conferinţele anunţate, plus destule alte activităţi cronofage (să nu uităm copioasa minivacanţă de 1mai). Dar, în sfârşit, încep să scriu în revenire… Urmează să ofer spre deliciul vostru, cititori dragi, o serie de perle veritabile, maxime născute în mintea şcolarilor noştri, de o expresivitate fantastică şi profunzime involuntară tulburătoare. Le-am auzit în cadrul unui curs. M-am îndrăgostit imediat de ele şi „mi-am pus în gând” (iată încă o expresie gândurală ce merită desfăcută) să le sui pe blog unde să le servesc cu o garnitură de comentariu acolo unde acesta nu va strica savoarea absolută a textelor celor mici. În curând, deci, perle veritabile pe tema credinţei, libertăţii, păcatului etc. Iată că putem începe să ne gândim la un pateric al celor mici…dar mari în gânduri!