“Biblia o fost scrisă de nişte escroci. Îs nişte aiureli. Ascultă-mă ce-ţi zic. Avraam? Păi ce-o fost ăla? Un profet? Da de unde. Un fel de zeu.”
Am geamul deschis. Până nu demult am crezut că îmi aerisesc camera. Acum sunt sigur că mi-o poluez, nu cu aer, ci cu propagandă ateistă. La Tony, vecinul de vizavi, un fost campion la caiac canoe, bătrân şi flecar, a sosit un prieten de pahar. Am auzit câteva frânturi de conversaţie şi mi-a fost destul să înţeleg că a primit ca musafir un ateu care îi îndrugă enormităţile darwiniste şi îi denigrează Scriptura numind-o “o treabă a unor escroci”, plină de aiureli şi , basme şi chestii neştiinţifice. Asta îl dă gata pe Tony. NEŞTIINŢIFIC. Un aşa sublim neologism îl lămureşte pe Tony că Biblia nu e de el. Mă cutremur auzind cum Evanghelia e batjocorită în felul ăsta la doar câteva zile după sărbătorirea celui mai important moment din istorie, învierea Fiului lui Dumnezeu, şi îmi planific o discuţie cu otrăvitul meu vecin.
Câtă nevoie e de oameni care să fie “totdeauna gata să răspundă oricui va cere socoteală de nădejdea care este în voi” (1 Petru 3:15). Iar nădejdea care ne-a fost dată nu înşeală, ci este certificată de Duhul Adevărului care sălăşluieşte în noi. Nu avem o credinţă oarbă, aşa cum ne acuză mereu ateii, ci una cu vedere limpede a mărturiilor creaţiei şi descoperirii dumnezeieşti. Această credinţă trebuie exprimată şi “făptuită” (“tradusă” în fapte)
(Pentru cei care au ochi de văzut şi urechi de auzit şi minţi de înţeles atare giumbuşlucuri lingvistice cu oareşce promisiuni de conciliere teologică): Credinţa trebuie să făptuiască şi faptele trebuie în-credinţate!
Batjocură, de acord! Propagandă ateistă, clar! De ce o fi ap[rut ateismul? Pe musaafirul lui Tony nu îl ştiu, dar am cunoscut şi cunosc oameni inteligenţi cu un caracter ales… şi totuşi respingând creştinismul. Dacă adâncim puţin problema nu creştinismul îl resping, ci BISERICA. Greşim în vreun fel? Eşti de acord cu Dumnezeul prezentat în bisericile baptiste?
Ce i-as zice cateva “prietenului” ateu … dar oricum, dupa fapta si rasplata …Daca faptele credintei nu mai vorbesc prin noi in lumea de azi este datorita lipsei Credintei din noi. Lipsa Credintei se manifesta in noi cel mai usor pe plan lumesc, prin ganduri, vorbe, fapte si simtiri lumesti. Degeaba ne declaram credinta si mergem la biserica daca pe plan lumesc ne certam cu aproapele sau cu propria familie, daca ajungem la conflicte si violente, la sentimente de manie si ura, la dorinta de a lovi si rani, la gandul doar de a o face, la porniri trupesti, la dorinte si aspiratii lumesti, la indiferenta fata de vecin si de trecatorul de pe strada, la desconsiderarea altora pe plan material, intelectual, profesional, social, national sau rasial. Cand desconsideram pe un altul desconsideram Sinele precum si pe Creatorul a toate.
Ai niste articole interesante…imi plac. Intra si tu pe Blogul meu si daca iti place ce vezi si citesti, adauga-ma la “Blogroll”. Mersi
Goldbricker says : I absolutely agree with this !